Tunisia

الجمهورية التونسية
al-Jamhuriya at-Tunisia
République tunisienne
Republic of Tunisia

Republica Tunisiană
Tunisia
تونس (arabă)
الجمهورية التونسية (arabă)
Drapelul TunisieiStema Tunisiei[*]​
Drapelul Tunisiei Stema Tunisiei[*]
Deviză: حرية، نظام، عدالة (Hurriya, Nidham, 'Adala)
(libertate, ordine, justiție)
Imnul național
„Himat Al Hima” (Apărătorii Patriei)
Tunisia (orthographic projection).svg
Geografie
Suprafață 
 - totală163,61 km²
Apă (%)5
Cel mai înalt punct Jebel ech Chambi[*][[Jebel ech Chambi (mountain in Tunisia)|​]][8][7] (1.544 m) Modificați la Wikidata
Cel mai jos punct Shatt al Gharsah[*][[Shatt al Gharsah (chott in Tunisia)|​]][7] (−17 m) Modificați la Wikidata
VeciniLibia
Algeria Modificați la Wikidata
Fus orarUTC+1
Ora de varăUTC+2
Populație
 - Estimare 201811.565.204
Limbi oficialeberberă, arabă, engleză și franceza
Etnonimtunisieni (pl.)
tunisian (masc.)
tunisiană (fem.) Modificați la Wikidata
Guvernare
Sistem politicUnitar semiprezidențial Republică constituțională[1][2]
Președinte⁠(d)Kais Saied[*] Modificați la Wikidata
Prim-ministru⁠(d) Najla Bouden[*][[Najla Bouden (Tunisian engineer, academic and politician)|​]] Modificați la Wikidata
LegislativAssembly of the Representatives of the People⁠(d) Modificați la Wikidata
CapitalaTunis
Istorie Modificați la Wikidata
Formare Independență Modificați la Wikidata
Economie
PIB (PPC)2020
 - Total $159.707 miliarde[4]
 - Pe cap de locuitor $13.417[4]
PIB (nominal)2020
 - Total $44.192 miliarde[4]
 - Pe cap de locuitor $3.713[4]
Gini (2017)35.8
IDU (2019)0.740 (locul 95)
MonedăDinar tunisian (TND)
Coduri și identificatori
Cod CIOTUN Modificați la Wikidata
Cod mobil605 Modificați la Wikidata
Prefix telefonic216
ISO 3166-2TN[10] Modificați la Wikidata
Domeniu Internet.tn
Prezență online
site web oficial
hasthtag
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Tunisia (în limba arabă تونس, Tūnis), oficial Republica Tunisiană (الجمهورية التونسية) este o țară situată în nordul Africii, este cea mai mică țară situată aproape de Munții Atlas. Se învecinează cu Algeria în vest și Libia în est. Numele țării provine de la numele capitalei Tunis. Este țara situată în zona cea mai estică a Maghrebului. Insula cea mai mare este Djerba (514 km²).

Istoria

Fenicienii au întemeiat așezări pe teritoriul actual al Tunisiei încă din jurul anului 1000 î.Hr., cea mai importantă fiind Cartagina, care a dominat comerțul în Mediterana centrală, până când a fost distrusă de romani în 146 î.Hr. Tunisia a rămas parte a Imperiului Roman până a fost ocupată de vandali la jumătatea secolului al V-lea d.Hr. În secolul al VI-lea, Tunisia este recucerită de Imperiul Bizantin, devenind parte a lumii islamice odată cu expansiunea islamului în secolul al VII-lea și ajungând un centru important al culturii islamice în Africa de Nord.

În 1574 a fost încorporată în Imperiul Otoman, fiind condusă de la Constantinopol prin intermediul guvernatorilor turci, așa-numiții bei.

În 1881, odată cu declinul Imperiului Otoman, Tunisia devine protectorat francez.

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Tunisia a fost sub guvernarea regimului de la Vichy. După război, Tunisiei i-a fost dată autonomie în 1954 ca urmare a unor revolte populare. Independența i-a fost acordată la data de 20 martie 1956. Monarhia inițiată de Franța a fost abolită în 1957, și Partidul Neo-Destour („Noua Constituție”), condus de Habib Bourguiba a luat puterea. Habib Bourguiba a devenit președinte pe viață în 1959. În 1987, Bourguiba a fost răsturnat de către Zine El Abidine Ben Ali, care la rândul lui a fost răsturnat de o revoltă populară în ianuarie 2011.

Vezi și:

Geografia

Tunisia

Tunisia este țara cea mai nordică a Africii situată între deșertul Sahara și Marea Mediterană, la 140 km de Sicilia. Este la jumătatea distanței dintre Oceanul Atlantic și valea Nilului. Coodonatele geografice ale țării sunt între 37° 20’ și 30° 10’ latitudine nordică și 7° 30’ si 12° longitudine estică. Lățimea maximă (nord-sud) 780 km, este între între Cap Blanc și punctul de frontieră Bordj el Khadra iar pe direcția est-vest 380 km între insula Djerba și Nefta. Se învecinează cu Algeria la vest și cu Libia la sud-est. La nord și est are deschidere la Marea Mediterană, lungimea coastei fiind de 1.148 km.

Podiș lângă Metlaoui în Tunisia centrală

Nord-vestul țării este mărginit de Tell-Munții Atlas. Paralel cu țărmul mării până la golful Bizerte se află lanțul munților Kroumirie cu 700–800 m înălțime, continuat cu dealurile Mogod cu o înălțime de 300–400 m care se termină cu Cap Blanc, un țărm stâncos la mare. Valea fluviului Medjerda este o regiune agrară roditoare. Munții mai înalți din țară sunt aliniați pe direcția nord-est -Cap Bon, spre sud-vest unde se aflǎ muntele cel mai înalt (Djebel Chambi, 1.544 m) cu o lungime de 220 km de-a lungul coastei Mării Mediterane, între Hammamet și Skhira, Sousse și Sfax. Acest munte este înconjurat de Sahel (șes) roditor (optim culturii de măslini) răcorit de vântul mediteranean.

În sudul munților se află o zonă de depresiune asemănătoare stepei (Chott el Djerid cu lacuri sărate), această regiune fiind urmată în sud de Sahara. La granița cu Libia, spre vest, este șesul Djeffara limitat de Dahar un platou calcaros (600 m altitudine) care se continuă spre mare cu un ștrand nisipos.

Vezi și:

Clima

O climă aridă în sud, care devine mai umedă spre țărmul mării la nord, ceea ce explică zona asemănătoare stepei (cu veri fierbinți și ierni reci). Din Tunisia centrală spre sud dominǎ o climă tipică deșertului. Temperatura medie este în ianuarie 10 °C iar în august 26 °C. În sudul Munților Atlas domină tot timpul anului o climă caldă uscată cu puține precipitații, temperaturile atingând 45 °C. Diferențele cele mai mari de temperatură sunt în zona Saharei - vara cu 50 °C, iar iarna atingând temperatura de îngheț. Dinspre Sahara bate vântul șiroco (scirocco), un curent de aer uscat și fierbinte. Precipitațiile anuale în nord sunt cuprinse între 500-1.000 mm în apropiere de coasta mării, ating 1.500 mm în munți, iar în sud sunt 200 mm pe an.

Flora și fauna

Aceasta fiind dependentă de climă, în nord și în Munții Atlas sunt păduri de foioase cu tufișuri (macchie), animale sălbatice: mistreți, iepuri, spre sud în regiunea de stepă fiind gazele, pe când în sud în zona deșertului fiind scorpioni, șerpi, vulturi.

Populația

Circa 98% din numărul populației sunt arabi și berberi asimilați de arabi. Numai 1,2% din populație sunt berberi. Ca fostă colonie franceză, minoritatea cea mai importantă dintre europeni sunt francezii, urmați de italieni și maltezi. Densitatea populației fiind mai mare în nord unde locuiesc 70% din numărul locuitorilor.

Diviziuni administrative

Vezi și:

  • Lista diviziunilor administrative ale țărilor din Africa

Politica Tunisiei

Structură de stat

Ca urmare a revoluției din 14 ianuarie 2011, Constituția Tunisiei adoptată în anul 1959 a fost suspendată. Noua Constituție a fost adoptată în luna ianuarie 2014

Formă de guvernământ: Republică. Regimul instituit prin noua Constituție este parlamentar moderat, președintele și legislativul (Adunarea Reprezentanților Poporului) având mandate de cinci ani.

Șeful statului 

Președintele țării este Beji Caid Essebsi (din decembrie 2014)

Puterea executivă (Guvernul) Puterea executivă este exercitată de șeful statului, asistat de un guvern condus de un prim-ministru.

    • Primul-ministru: Habib Essid (din 14 ianuarie 2015), independent.
    • Ministrul afacerilor externe: Taieb Baccouche (din 14 ianuarie 2015), membru al Partidului Apelul Tunisiei. Puterea legislativă
    • Legislativul este reprezentat de Adunarea Reprezentanților Poporului, condusă de președintele Mohamed Ennaceur (Partidul Apelul Tunisiei).

Situația internă

Tunisia traversează un amplu proces de transformare democratică. Guvernul provizoriu de tehnocrați instalat în ianuarie 2014, și-a îndeplinit cu succes mandatul focalizat asupra securității interne, menținerii echilibrelor socio-economice și organizării în bune condiții a alegerilor.

Structură de stat

Ca urmare a revoluției din 14 ianuarie 2011, Constituția Tunisiei adoptată în anul 1959 a fost suspendată. Noua Constituție a fost adoptată în luna ianuarie 2014 Formă de guvernământ: Republică. Regimul instituit prin noua Constituție este parlamentar moderat, președintele și legislativul (Adunarea Reprezentanților Poporului) având mandate de cinci ani.

Șeful statului 

Președintele țării este Beji Caid Essebsi (din decembrie 2014)

Puterea executivă (Guvernul)

Puterea executivă este exercitată de șeful statului, asistat de un guvern condus de un prim-ministru.

    • Primul-ministru: Habib Essid (din 14 ianuarie 2015), independent.
    • Ministrul afacerilor externe: Taieb Baccouche (din 14 ianuarie 2015), membru al Partidului Apelul Tunisiei.

Puterea legislativă

    • Legislativul este reprezentat de Adunarea Reprezentanților Poporului, condusă de președintele Mohamed Ennaceur (Partidul Apelul Tunisiei).

Situația internă

Tunisia traversează un amplu proces de transformare democratică.

  • Economia

Economia Tunisiei s-a dezvoltat rapid, condusă fiind de industria textilă, prelucrarea alimentelor și alte industrii ușoare, turism, minerit. Sectorul agricol include producția de cereale, măsline, curmale, fructe citrice etc.

Tunisia este o țară cunoscută pentru turismul a aproximativ 6 milioane de turiști pe an,[necesită citare] în 2008 naționalitățile fiind: libieni (1,776,881 de vizitatori), francezi (1,395,255), algerieni (968499), germani (521513), italieni (444541), britanici (254,922) și polonezi (207531)[necesită citare]

Numărul turiștilor români în Tunisia a înregistrat în ultimii ani o evoluție constantă. Tunisia a găzduit în 2008, 31050 turiști români, o rată de creștere de 75% față de anul 2000 (6428 vizitatori).[necesită citare]

Cel mai mari stațiuni turistice din Tunisia sunt în următoarele orașe: Djerba (insula), Sousse, Hammamet, Monastir, Sfax, Tozeur (oraș-oază).

Turismul în Tunisia este una dintre cele mai dinamice sectoare ale economiei și o sursă importantă de valută pentru țară. Turismul are un efect benefic asupra altor sectoare economice, cum ar fi transportul, comunicațiile, artizanatul, comerțul și construcțiile.

Religia

98% din populație sunt musulmani, 1% creștini, 1% evrei și alte religii.[11] Pe insula Djerba trăiesc și musulmani kharidjiți. Tunisia este o țară musulmană considerată țara seculară, voalul, barba și toate simbolurile religioase este interzis de a fi afișate.[12]

Constituția interzice orice partid politic care are ca bază religia, pentru a se asigura separarea dintre religie și politică.

În Tunisia poligamia este interzisă.

Cultura

Vezi și:

Patrimoniu mondial UNESCO

Pe lista patrimoniului mondial UNESCO au fost incluse următoarele obiective culturale sau naturale din Tunisia:

  • Amfiteatrul roman din El Djem (1979)
  • Situl arheologic din Cartagina (1979)
  • Medina din Tunis (1979)
  • Parcul național Ichkeul (1980)
  • Orașul punic[13] Kerkuan (Kerkouane) și necropola sa (1985, 1986)
  • Medina din Sousse (1988)
  • Medina din Kairouan (1988)
  • Situl arheologic din Dougga (Thugga) (1997)

Alte subiecte

Note

  1. ^ Frosini, Justin; Biagi, Francesco (). Political and Constitutional Transitions in North Africa: Actors and Factors. Routledge. p. 4. ISBN 978-1-317-59745-2. 
  2. ^ Choudhry, Sujit; Stacey, Richard (2014) "Semi-presidential government in Tunisia and Egypt". International Institute for Democracy and Electoral Assistance. Retrieved 7 January 2016.
  3. ^ „National Institute of Statistics-Tunisia”. National Institute of Statistics-Tunisia. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ a b c d „Tunisia”. International Monetary Fund. 
  5. ^ „GINI index”. World Bank. Accesat în . 
  6. ^ Human Development Report 2020 The Next Frontier: Human Development and the Anthropocene (PDF). United Nations Development Programme. . pp. 343–346. ISBN 978-92-1-126442-5. Accesat în . 
  7. ^ a b https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/ts.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  8. ^ http://www.environnement.gov.tn/index.php?id=98&type=98  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  9. ^ World Bank Open Data, accesat în  
  10. ^ https://www.iso.org/obp/ui/#iso:code:3166:TN  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  11. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite John W. Wright 2010, p. 700
  12. ^ Kristin Shorten (). „Burqa bans already in place in many countries”. Newscomau. Accesat în . 
  13. ^ Sinonime pentru "punic": "fenician" sau "cartaginez"

Bibliografie

  • The New York Times Almanac 2011, Ed. John W. Wright, Penguin Reference, New York, 2010

Referințe


Vezi și

Legături externe

Puteți găsi mai multe informații despre Tunisia prin căutarea în proiectele similare ale Wikipediei, grupate sub denumirea generică de „proiecte surori”:
Definiții și traduceri în Wikționar
Imagini și media la Commons
Citate la Wikicitat
Texte sursă la Wikisursă
Manuale la Wikimanuale
Resurse de studiu la Wikiversitate
La Wikivoyage găsiți un ghid turistic despre Tunisia
  • ro Profil de țară pe situl Ministerului Afacerilor Externe al României
  • ro Îndrumar de afaceri Arhivat în , la Wayback Machine. Document elaborat de Ministerul Comerțului din România
  • ro Îndrumar de afaceri Arhivat în , la Wayback Machine. Portal de comerț
  • ar Profil de țară pe situl Ligii Statelor Arabe
  • Informații generale și turistice Tunisia Arhivat în , la Wayback Machine.
  • Government of Tunisia
  • Tunisia pe Curlie
  • Tunisia la The World Factbook
  • Atlasul Wikimedia pentru Tunisia
  • Tunisia – Mirajul Africii de Nord, 27 mai 2010, Descoperă - Travel
  • Tunisia - Sa-ti pui palaria in desert!, 3 ianuarie 2008, Diana Pavlenco, Descoperă
  • Noua Cartagină, Tunisia, 24 iulie 2009, Evenimentul zilei


Flag of Tunisia.svg Tunisia --- Tunisieni --- Limba arabă
v  d  m

Apărare  • Așezări  • Capitala  • Climă  • Conducători  • Cultură  • Demografie
Economie  • Educație  • Faună  • Floră  • Geografie  • Hidrografie  • Istorie  • Orașe  • Politică
Sănătate  • Sport  • Steag  • Stemă  • Subdiviziuni  • Turism  • • Cioturi  • • Formate  • • Imagini  • • Portal

v  d  m
Liga Arabă
Membri
Algeria · Bahrain · Comore · Djibouti · Egipt · Irak · Iordania · Kuweit · Libia · Mauritania · Maroc · Oman · Palestina · Qatar · Arabia Saudită · Somalia · Sudan · Siria · Tunisia · Emiratele Arabe Unite · Yemen
Emblem of the Arab League.svg
Politica Ligii Arabe
Carta Ligii Arabe · Consiliul Ligii Arabe · Steagul Ligii Arabe · Geografia Ligii Arabe · Sediul Ligii Arabe · Istoria Ligii Arabe · Politica militară a Ligii Arabe · Parlamentul arab · Uniunea araba
Observatori
Membri suspendați
Candidați
Diplomație
Inițiativa Arabă de Pace · Relațiile dintre Liga Arabă și Uniunea Europeană · Relațiile externe ale Ligii Arabe
Demografia Ligii Arabe · Economa Ligii Arabe
v  d  m
Țări independente sau recunoscute parțial și regiuni nesuverane în Africa
Africa (orthographic projection).svg
Republici, teritorii și regiuni
recunoscute parțial
Țări după continent: Africa  · America de Nord  · America de Sud  · Asia  · Europa  · Oceania
v  d  m
Orientul Mijlociu
Orientul Mijlociu
Orientul Mijlociu cel Mare
Afganistan · Algeria · Armenia · Azerbaidjan · Djibouti · Eritreea · Georgia · Libia · Maroc · Pakistan · Sahara Occidentală · Somalia · Sudan · Tunisia
Control de autoritate